Adina Roxana Dore
Creative spirit. Healing vibes. Mystical wildling.
Management emoțional - perspectivă spirituală
Dincolo de zecile de cărți pe subiectul "emoții", pentru mine a făcut o mare diferență munca lui Tom Montalk (montalk.net) și aveti aici traducerea pentru o foarte mică parte din cartea lui unde discută despre managementul emoțional dintr-o perspectivă spirituală - adică a unor ființe multi-dimensionale care suntem, cu toate influențele conștiente sau inconștiente.
Sper că această perspectivă să vă deschidă puțin mintea cu privire la ce ne influențează emoțiile din "lumea celor nevăzute" și vă invit down the rabbit hole să aflați mai multe direct de la Tom.
Vă invit și să țineți de această perspectivă și să urmăriți cu alți ochi viața voastră emoțională și ce se întâmplă cu cei din jur.

Management emoțional
Tom Montalk, 16.04.2003, Tradus și adaptat de Roxi
Te-ai enervat vreodată atât de tare pentru niște evenimente care ulterior s-au dovedit triviale? Se întâmplă în jurul tău lucruri mărunte care din „coincidență” îți ating puncte sensibile emoțional? Îți pare uneori că ar fi cineva în spatele vălului care îți apasă butoanele și îți testează limitele? De foarte multe ori cineva sau ceva chiar este.
Acest articol este despre protecția emoțională în fața inamicilor invizibili care profită de pe urma timpului exagerat pe care îl petreci având emoții negative. Ca parte a seriei despre matrix, acest text se axează pe subiectul central al temei, economia loosh-ului. Termenul de loosh e oferit de Robert Monroe pentru a defini energia spiritual/emoțională cuantificabilă, produsă de ființe fizice cum ar fi oamenii, și reprezintă o comoditate prețioasă pentru ființele non-fizice care se hrănesc din această energie. Deși nu este singura ei funcție, matrixfuncționează ca o mașinărie de extragere a acestui loosh din oameni prin subiectivarea lor la melodrame emoționale aranjate sincronic.
Urmează o discuție practică despre natura emoției, despre cine manipulează emoțiile prin intermediul matrix, care este modul lor de atac și care ar fi metode potrivite de protecție.
Natura emoțiilor
Știința vede emoția ca produsul final de natură perceptuală al substanțelor chimice și al hormonilor care ne influențează sistemul nervos și nimic mai mult. Adevărul este că aceste substanțe chimice din corpurile noastre sunt doar componente fizice ale unui proces metafizic mult mai complex. Corpul nostru este legat sincronic de suflet, lucru care nu înseamnă că sufletul acționează cu o forță fizică asupra celulelor corpului în felul în care un magnet acționează asupra piliturii de fier, ci mai degrabă că sufletul generează un câmp morfogenetic care tinde să influențeze „accidental” neuronii și celulele astfel încât corpul să oglindească comportamentul sufletului. Câmpul morfogenic influențează probabilitatea unor evenimente celulare în așa mod încât corpul să se conformeze voinței sufletului.
Când sufletul simte emoția dragostei, spre exemplu, neuronii se vor activa „accidental” într-un pattern specific pe care orice neuropsiholog care citește un scan cerebral îl va intepreta ca un corespondent al acelei emoții.
De-a lungul vieții într-un corp fizic, corpul și sufletul sunt puternic cuplate. Conștiința de zi cu zi, ego-ul, stă la granița dintre corpul fizic și sufletul metafizic, iar asta înseamnă că poate experimenta iluzia emoțiilor prin intermediul drogurilor. Aceste inducții artificiale de emoții sunt generate mai degrabă prin corp, nu prin suflet. Orice generare de emoții prin mijloace fizice conduce doar la generarea unor emoții false.
Diferența dintre emoțiile adevărate și false rezidă în originea lor. Există o singură emoție adevărată, iubirea, și o singură sursă a acesteia, Dumnezeu. Iubirea și Dumnezeunu au însă sensurile lor uzuale aici. Iubirea nu înseamnă intimitatea fizică dintr-un cuplu, iar Dumnezeu nu înseamnă o zeitate personificată.
Iubirea e definită aici ca energia creatorului, voința inițială a lui Dumnezeu care a separat vidul inițial în spațiu și timp pozitiv și negativ, o emoție încărcată de Adevăr, Cunoaștere și Conștientizare. Dumnezeu este definit ca sămânța originală de conștiință din care purcede toată realitatea și conștiința individuală, o sursă infinită de energie emoțională autentică, la care oamenii sunt conectați energetic și au acces permis.
Consumatorii de emoții
În alte articole de pe montalk.net apare un sistem de clasificare de ființe de ordin zero, primar și secundar, utilizat pentru a separa categoriile majore de conștiință. Dumnezu este o ființă de ordin zero, oamenii aparțin primului ordin, iar formele-gând sau alte entități cărora le lipsește o legătură energetică directă cu Dumnezeu sunt ființe de ordin secundar.
Emoția ordinului zero este voința lui Dumnezeu, energia care în esență a alimentat Big-Bang-ul. Emoția primului ordin este iubirea autentică așa cum o pot experimenta oamenii, cu Adevăr, Cunoaștere și Conștiență. Emoțiile de ordin secundar sunt toate celelalte emoții, de la dragoste iluzorie la poftă trupească, ură, frică, invidie, gelozie, dispreț etc. Aceste emoții sunt false, pentru că sursa lor nu este Dumnezeu ci iluzia. Loosh e un termen generic pentru energie emoțională, iar loosh negativ implică emoții false, pe când loosh pozitiv înseamnă emoție adevărată.
Ființele de ordin secund sunt beneficiarii primari ai matrix-ului pentru că se alimentează din tipul de loosh corespunzător lor, emoții de ordin secund. Aceste ființe nu au fost create originar de Dumnezeu, creatorii lor sunt ființe de ordin prim care fie cu intenție fie accidental au căzut pradă iluziei și au început să hrănească astfel de iluzii prin energie emoțională investită în lucruri care nu erau conectate la realitatea fizică creată de Dumnezeu.
Cu alte cuvinte, în loc să se concentreze complet pe realitatea lor fizică și adevărul din viața lor, ființele de ordin prim (care prin definiție au puteri de nivel Creator) au început să își creeze o realitate nouă, în cadrul tărâmurilor imaginației lor. Această realitate imaginară este acum cunoscută a tărâm eteric, iar energia eliberată în acest tărâm a fost configurată de către fricile și fanteziile ființelor de ordin prim și formată în entități de ordin secund numite forme-gând.
Formele-gând sunt un fel de roboți eterici fără conexiune energetică directă cu Dumnezeu, adică o formă metafizică de inteligență artificială. Formele-gând, generate de iluzii, au recurs rapid la forme de parazitism față de ființe de ordin prim ca să se alimenteze și să își mențină existența. De-a lungul timpului, formele-gând au creat o întreagă nouă realitate iluzorie care acoperă realitatea adevărată a Pământului, iar aceast strat iluzoru este matrix.
Filmul The Matrix a fost o reprezentare metaforică a acestui fenomen. Un indiciu către această idee este metafora incompletă; mașinile au transformat oamenii în baterii, surse de energie electrică, deși ar fi fost mult mai convenabil logistic să folosească energie nucleară. În realitate, metafora sugerează că „mașinile” (sau entitățile de ordin secundar) urmăresc extragerea loosh-ului, nu a electricității, și nu există sursă mai bună de loosh ca o ființă umană. Așadar, în film, oamenii trebuie să fie sursa puterii, în ciuda greșelii evidente din metaforă.
Pentru ca emoțiile să fie consumate de ființe de ordin secundar, ele trebuie convertite într-o frecvență pe placul lor și eliberate într-o zonă peste care aceste ființe secundare au prioritate.
Realitatea fizică este creația lui Dumnezeu, prin iubirea/voința sa divină condensată în solid, așadar această lume nu este domeniul preferat al ființelor secundare. Orice divaghează din realitate, fie ele fantezii, concepții greșite, frici și iluzii, își ratează ținta și curg direct în realitatea eterică a ființelor de ordin secundar, dacă nu sunt capturare întâi direct de matrix. Așadar, matrix încearcă să inducă emoții negative în tine (aduce loosh-ul la frecvența dorită) și îți orientează mindset-ul departe de adevăr, astfel încât emoțiile tale să fie disponibile pentru recoltare.
Dinamica emoției
Emoțiile sunt oarecum similare electricității; există electricitate statică (cantitate staționară de sarcină electrică) și electricitate dinamică, sau curent, (cantitate de sarcină electrică în mișcare). În mod similar, emoțiile sunt statice sau dinamice.
Emoția dinamică e energie loosh care este mereu folosită fie pentru acțiune fizic/spirituală constructivă, fie se scurge sau țâșnește în eter. Toate emoțiile tale autentice vin din conexiunea ta cu Dumnezeu prin virtutea ființei umane ce ești, viu și conștient. Primești această energie de la Dumnezeu pentru a alimenta funcțiile tale mentale și spirituale înalte, dar încă trebuie să consumi mâncare fizică pentru a alimenta corpul. Ce faci cu proviziile tale de loosh te privește. Matrix și-ar dori să o convertești într-o formă negativă și să alimentezi realitatea imaginară interceptată de matrix.
Emoțiile statice, psihologic vorbind, sunt alcătuite din energie emoțională reprimată. Emoția, ca o substanță cuantificabilă, nu poate fi creată sau distrusă decât de Dumnezeu. Legea conservării nu e nouă, mulți autori și psihologi o cunosc.
În timp ce emoția nu poate fi creată sau distrusă, ea poate fi extrasă din Dumnezeu și convertită în diferite grade, frecvențe sau forme. Emoțiile negative pot deveni pozitive și viceversa. Percepția e cheia care convertește o formă în cealaltă.
Când experimentezi o emoție negativă și nu o eliberezi sau nu o transformi în ceva pozitiv, ea devine o formă-gând parazitară, o scurgere aurică, o povară spirituală. Să te enervezi inițial e ok, dar să rămâi așa într-un mod neconstructiv trebuie să aibă la bază o componentă iluzorie în perspectiva ta despre lume.
Cu alte cuvinte, pentru că percepția ta despre lume nu a fost bazată complet pe adevăr, te-ai enervat, ai rămas nervos și nu ai făcut nimic altceva decât să ignori și să reprimi sentimentul. Percepția ta iluzorie combinată cu forma energetică rezultantă de emoție negativă este, prin definiție, o formă-gând, doar că e una atașată strâns de sufletul tău. În acest articol, o astfel de entitate va fi denumită formă-gând interioară. Are o conduită care se duce adânc în sufletul tău și sifonează energie din rezervorul tău emoțional, inflamându-se pe măsură ce continui să o reprimi.
În timp ce sursa de energie emoțională a lui Dumnezeu este infinită, rata la care tu poți să primești această energie nu este. Așadar, orice scurgere din rezervorul tău de loosh va lua din fluxul tău de energie, așa cum o face și o formă-gând interioară cauzată de o emoție reprimată. Cu cât ai mai multe emoții reprimate, cu atât scurgerile din aura ta sunt mai numeroase și tu beneficiezi de mai puțin loosh energetic pentru a-l folosi pentru tine.
Formele-gând interioare afectează profund felul în care te comporți. Pe lângă faptul că te țin lipsit de energie, ele tind și să te facă să utilizezi energia pe care o mai ai tot în direcția lor.
Emoțiile reprimate sever (până la amnezie) sunt cauzate de fragmentarea sufletească, când o parte din conștiința care însoțește percepțiile și emoțiile se desparte de sufletul tău întreg în timpul unei traume. Astfel de forme gând sunt propriile lor personalități în perpetuă suferință. Amnezia rezultă pentru că amintirile sunt o funcție a conștiinței, iar când acea bucată de conștiință pleacă, atunci conștiința principală nu mai are acces la acele memorii decât dacă fragmentul care le posedă se întoarce la sursă.
Formele gând interioare uzuale nu sunt fragmentări totale, ci mai degrabă distorsiuni; ambele afectează activitatea conștiinței principale a sufletului prin legături eterice și astrale.
Formele gând interioare îți afectează comportamentul prin regurgitarea unei frecvențe negative de loosh înapoi în rezervorul tău principal de energie, care îți corupe starea de spirit și mai mult, îți mențin perspectivele despre lume în acord cu iluzia care a generat inițial forma-gând. Îți afectează atât emoțiile cât și percepțiile și le menține ancorate în iluzie.
Emoția statică nu poate fi recoltată prin matrix, dar este deopotrivă dăunătoare și îți modifică comportamentul, ca o gumă lipită de talpă care te face să șchiopătezi. Emoțiile rămân statice atâta timp cât se află în afara focusul curent al conștiinței.
Reține că formele gând interioare sunt propriul lor rezervor de loosh care se hrănește din rezervorul tău, care la rându-i e umplut de Dumnezeu. Poți să-ți imaginezi că aceste forme gând sunt ca niște bule de loosh gata să explodeze. Pentru a accesa aceste rezervoare, matrix trebuie să le deschidă prin intermediul unei chei perceptuale, astfel încât conștiința care se concentrează pe ele să deschidă porțile în fața inundației și exploziei de emoții dinamice care țâșnesc în eter și sunt colectate de matrix.
Astfel, matrix poate să facă unul din două lucruri: să provoace emoții dinamice în tine și să le capteze direct, sau să îți pocnească o emoție reprimată și să culeagă o recoltă bogată. De multe ori, le face pe ambele și se asigură că emoțiile dinamice sunt reprimate și lăsate să crească pentru o recoltare ulterioară.
Mai multe despre modurile prin care matrix face asta în următoarea secțiune
Modalități de atac
Matrix și cei care o operează atacă oameni din diverse motive, inclusiv sabotare, experimentare sau colectare de loosh. Un atac este definit ca un act ostil cu intenția de a folosi atacatorului mai mult decât celui ce primește atacul.
Hai să începem prin a explica cum colectează matrix-ul emoțiile statice. Așa cum am menționat anterior, trebuie să utilizeze cheia corectă ca să deschidă rezervorul stoc de loosh. În termeni practici, această cheie este pur și simplu o sincronicitate din mediul tău înconjurător care îți declanșează o reacție emoțională disproporționat de mare.
Dacă te-ai enervat din ce în ce mai tare pentru ceva și ai simțit că gata, nu mai poți și e ultima picătură care umple paharul, atunci o formă-gând interioară a fost extrasă din rezervorul său. Deși reacția poate să îți aducă o stare de bine, e efemeră și în scurt timp se va umple din nou rezervorul și va continua să te influențeze dacă nu îl dezactivezi permanent printr-o schimbare de perspectivă/percepție. Dezactivarea formelor-gând interioare va fi discutată mai târziu.
Un declanșator sincronic este creat de către matrix în urma unor calcule precise și a tuturor datelor asimilate – știe exact ce butoane să îți apese. Sursa acestui trigger poate fi ceva ce citești, un cuvânt cheie, cântec, nume, eveniment din vis sau ceva ce spune sau face altcineva.
În cazul în care este vorba de ceva ce citești, sincronicitatea este creată principal prin tine...matrix ți-a manevrat imperceptibil acțiunile și calea triggerului până ți-a atras atenția și v-ați intersectat.
Dacă triggerul este ceva ce face sau spune o altă persoană, aceleași principii de manipulare stau la baza ocurenței, doar că manevrarea implică și manipularea celeilalte persoane. (O serie de sincronicități nu se întâmplă prin calcularea directă și manipularea fiecărui pas necesar producerii lor, ci mai degrabă este modificată o mică secțiune de „cod” al realității care automat va restructura timeline-ul și parcursul evenimentelor generate de realitate.
Poate te întrebi cum și când apare această manipulare, pentru că nu îți amintești să fi simțit vreo manipulare reală asupra ta. Ei bine, manipularea acțiunilor tale este sincronic folosită cel mai des când ești pe „pilot automat”, sau în starea alpha a undelor cerebrale. Este recunoscut în cercuri academice că mintea devine susceptibilă și receptivă în timpul stărilor alpha, în care undele cerebrale pulsează între 9 și 14 cicluri pe secundă. În timpul acestei stări, conștiința ta își relaxează filtrele perceptive și devine susceptibilă la influențe externe.
Când ești în starea de pilot automat, matrix se descurcă cel mai bine să te influențeze să faci ceva care va juca un rol într-o sincronicitate ulterioară. Atunci când se întâmplă, pentru că sincronicitatea nu este încă îndeplinită, acțiunea trivială pe care o faci în starea alpha trece neobservată, ca un moment nesemnificativ, care nu merită atenția.
Manipularea este subtilă și numai privind retrospectiv îți dai seama că ar fi putut fi evidentă. De cele mai multe ori însă, manipularea nu este o influență directă să faci ceva, ci mai degrabă o suprimare a funcției memoriei...adică acționezi în timp ce uiți o piesă cheie de informație care te-ar fi făcut să acționezi diferit. Inducția uitării temporare și producerea unei sincronicități ulterioare este cea mai comună metodă prin care o forță externă sau superioară (chiar și una pozitivă) poate să ocolească ego-ul tău și să-ți manipuleze acțiunile.
Susceptibilitatea la manipulare este proporțională cu lipsa de conștientizare. Amintește-ți:
Dacă tu nu deții controlul acțiunilor tale, altceva o face.
Poate fi vorba de matrix, forme-gând interioare, forme-gând exterioare, subliminale din publicitate și muzică, entități atașate, transmisii extraterestre, chiar și ghidare pozitivă, de la sinele tău superior sau de la intuiție. Către care dintre aceste surse înclini, depinde de starea ta generală, care nu este mai mult decât climatul emoțional prevalent al ființei tale.
Emoțiile sunt generate din percepții, iar pentru a atrage ghidare pozitivă când funcționezi pe pilot automat, este nevoie să ai percepții pozitive, aliniate la Adevăr. Cu cât sunt mai corecte percepțiile tale despre realitate, cu atât starea ta este mai bună și ești mai puțin susceptibil la a fi influențat din surse negative.
Desigur, dacă ai fi ascet, acest sfat ți-ar fi ușor de aplicat. Din nefericire, fiecare persoana cu care te asociezi, fie ea dintre prieten, familie sau străini, este susceptibilă la manipulare din partea unor forțe diverse. Cu cât sunt mai puțin conștienți, cu atât pot fi mai ușor manipulați.
Să fii conștient înseamnă să acționezi conștient și să îți asumi responsabilitatea că ceea ce faci este cu adevărat ceea ce vrei să faci, nu că există vreo forță subtilă care încearcă să te manevreze să îți joci rolul în iritarea emoțională a altcuiva.
Oamenii cu care interacționezi pot fi manipulați să îți fie triggeri, să îți apese butoanele, să îți saboteze planurile și să te rănească fără măcar să fie conștienți că fac asta față de tine. Defapt, și tu ai jucat acest rol. Fără să știi ai îndeplinit acțiuni care în mod sincronic i-au afectat pe alții, fără să conștientizezi ce faci la momentul respectiv. Ți s-a întâmplat azi și se va întâmpla și mâine.
Așa cum au învățat și alți cercetători ca mine, cea mai mare provocare prin care trece oricine devine conștient de această manipulare apare atunci când o persoană pe care o iubești sau în care ai încredere devine un „mecanism de atac”, un personaj neștiutor în jocul murdar al forțelor negative care urmăresc să te saboteze și să colecteze loosh din tine (induc suferință în tine și deseori în ceilalți implicați).
Copiii, partenerii de viață, prietenii și partenerii de afaceri sunt cele mai întâlnite mijloace de atac. Pe lângă acționarea ca triggeri minori, aceste persoane pot fi manipulate pe deplin să facă orice să te streseze, inclusiv să se rănească, să te perceapă greșit sau chiar să te atace direct, verbal sau fizic.
Prin vătămări fizice nu înseamnă că o oarecare forță externă își încleștează pumnii și îi îndreaptă spre tine, ci mai degrabă că există o forță care manipulează emoțiile și percepțiile persoanei în cauză astfel încât să o facă să își elibereze frustrările și furia în mod nepotrivit pe tine. Persoana crede că deține controlul acțiunilor sale, dar în realitate controlul nu îi aparține.
În cazurile unde manipularea unei persoane merge dincolo de simple acte sincronice, este implicată o alterare directă a sufletului său prin metode artificiale. Acestea pot include modalități fizice de influențare cum ar fi semnale electromagnetice de control mental, implanturi fizice, hipnoză, substanțe chimice dăunătoare, deficiențe nutritive, sau modalități metafizice, printre care se numără implanturile eterice, alterări ale chakrelor, entități atașate, influență psionică de la distanță. Oricare ar fi cazul, persoana manipulată nu este cu adevărat ea însăși, iar partea cea mai dureroasă e că nici nu realizează asta.
Lipsa conștientizări pune o persoană în domeniul iluziei și interpretării greșite. Odată aflată acolo, este ușor pentru matrix și operatorii ei să insereze speculații false în mințile targetate pentru sabotaj. Cu cât cineva are mai puțină informație despre o situație particulară, cu atât va tinde să speculeze mai mult. Ca într-un joc de Roata Norocului, cu cât sunt mai puține litere alese de concurenți, cu atât e mai mare posibilitatea ca cuvântul ascuns să fie aproape oricare.
Când există multe posibilități care se potrivesc cu puținele fapte cunoscute, aceste posibilități includ în mare măsură iluzii și bănuieli incorecte. Aceste posibilități sunt cântărite echilibrat până apare o altă piesă de informație și înclină balanța în favoarea uneia. În timpul acestor speculații matrix găsește oportunități să înghiontească percepțiile persoanei către elaborarea unor concluzii false. Poate face asta prin manipulare emoțională directă și suprimare a memoriei, sau prin furnizare de date false, prezentate persoanei prin sincronicități.
Nu toate datele întâlnite prin sincronicități sunt false, dar fii sigur că o parte sunt.
Un astfel de sabotaj apare de obicei ca să despartă două persoane sau o rețea care reprezintă un pericol față de agenda matrix. Se întâmplă cel mai ușor când una sau mai multe dintre persoanele targhetate este mai lipsită de conștiență decât alta, deci devine un mediu propice prin care să se producă un atac.
Indiferent dacă e vorba de lipsă de conștientizare într-una sau amândouă persoanele, situația va fi caracterizată de o lipsă de înțelegere reciprocă, a personalității și circumstanțelor celuilalt. Aceasta poate fi cauzată atât de obiceiuri sociale de „a nu-ți băga nasul în treaba altuia”, lipsă de timp pentru acomodare, sau frică, neîncredere sau ignoranță. Factorii din urmă fac o relație mult mai susceptibilă sabotajului.
Frica generează neîncredere, care duce la ignorarea faptelor contrare și a speculațiilor paranoide, iar în final limitează schimbul de informații dintre persoanele în cauză. Fără informație apare specularea, iar speculațiile sunt manevrate de matrix către concluzii false, iar relația se distruge pornind de la neînțelegeri de ambele părți. Este o tactică de divide și cucerește.
Din acest motiv, dragostea și încrederea dintre două persoane conștiente este cea mai mare amenințare pentru matrix – formează o unitate invincibilă și indivizibilă, mai puternică decât suma părților. Matrix va recurge la subminarea acestei unități ca atare, prin atacuri venite de la persoane din afara ei...însă rețeaua sau relația e acum mai puternică decât o persoană individuală.
O astfel de rețea este imposibil de stabilit între indivizi care nu sunt coliniari. Colinearitatea este calitatea împărtășirii aceleiași direcșii de evoluție spirituală, în ciuda gradelor de conștientizare diferite. Doi indivizi aflați în coliniaritate, dar inegal de conștienți pot face parte dintr-o experiență plăcută de învățare.
În mod opus, două persoane care nu sunt coliniare vor fi în conflict pentru că fiecare va opune rezistență celuilalti și amândoi merg în direcții diferite în viață. Printre indivizii coliniari, doar gradul de conștientizare poate să atragă neînțelegeri și perturbare din partea matrix. Deci, este important într-un cuplu coliniar ca partenerii să fie complet sinceri între ei și echitabili.
Metode de protecție
Oricât de sumbre par explicațiile anterioare despre modul de atac al matrix, adevărul este că există multe variante de a ieși din aceste situații și de a te feri de probleme.
Cred că matrix poate rămâne cușca noastră sau ne poate deveni crisalidă.... Neo, The Matrix
Matrix este sistemul folosit de forțe străine care operează pe această planetă, ca să accelereze alegerile spirituale ale fiecărui individ de pe Pământ fără a-i încălca liberul arbitru.
www.geocities.com/freeyourbrain
Privind imaginea de ansamblu, matrix este doar o altă, grandioasă ce-i drept, mașinărie de învățare pentru umanitate, așa cum există exemple mai mici de curse cu obstacole sau puzzle-uri. Toate puzzle-urile au soluții, pentru că rațiunea existenței lor e să fie rezolvate. Luarea la cunoștință a existenței matrix și a faptului că exploatarea umanității are un loc în cursul lucrurilor, nu implică o acceptare resemnată și o supunere umilă în fața ei.
O astfel de atitudine ar însemna să conștientizezi că prrimești un puzzle dezasamblat în cutie și continui să argumentezi că ar trebui lăsat în pace. Dacă completezi puzzle-ul, iși va pierde sensul de puzzle? „eradicarea” puzzle-ului face pe cineva vinovat de a fi un bigot anti-puzzle? E hilar.
Obstacolele există să fie depășite, puzzle-urile să fie rezolvate, și răul contrabalansat. Dacă tratăm matrix corect cu privire la funcția pe care o are la nivel universal, atunci trebuie ca fiecare dintre noi să o depășească individual.
Ca să depășim metodele matrix de triggering emoțional prin chei sincronistice, este necesar să descărcăm, să dezactivăm și să eliminăm formele-gând interioare și să prevenim apariția unora noi. În timp ce a face acest lucru perfect e aproape imposibil, se pot face însă o mulțime de pași în direcția cea bună.
Există o mulțime de cărți care discută vindecarea rănilor emoționale și eliminarea programării subconștiente de autoînfrângere (forme-gând interioare). În timp ce metodele variază în complexitate și eficiență, ideea de bază se reduce la găsirea unei forme-gând interioare, la descărcarea ei prin a repeta conștient percepțiile false li emoțiile asociate, la realizarea că percepțiile erau false și la înlocuirea lor cu noi realizări mai apropiate de adevăr. Găsește, descarcă, înlocuiește. Există și alte metode, verifică și sursele bibliografice de la finalul articolului.
Prevenirea formării unei noi forme-gând interioare se bazează pe schimbarea percepțiilor printr-o creștere a nivelului de conștientizare, apoi la transformarea imediată a energiei emoționale negative pe care o acumulezi.
Spre exemplu, când matrix induce o sincronicitate cu scopul de a-ți stârni emoțiile de furie, dacă percepțiile tale sunt în formă bună, atunci situația nici nu te va afecta: vei trece fără probleme prin ea. Amintește-și și următorul citat din filmul The Matrix:
Neo: Ce încerci să îmi spui, că pot ocoli gloanțe?
Morpheus: Nu, Neo. Încerc să îți spun că atunci când vei fi pregătit, nu va mai trebui să o faci.
Dacă formele-gând interioare sunt descărcate sau nonexistente, atunci chiar și în lipsa unei paze perceptuale, reacția ta emoțională nu va fi mai mare decât una rezonabil adaptată trigger-ului. A avea o pază perceptuală reprezintă simpla înțelegere că un trigger particular este defapt trivial și nu ordonează o emoție negativă. Nu e nevoie să ocolești gloanțe dacă ele trec prin tine fără să te atingă sau se opresc în aer.
Furia în sine nu este o emoție atât de negativă dacă este transformată, doar atunci când este reprimată cauzează probleme. Disprețul, invidia, ura și vinovăția pe de altă parte sunt foarte negative pentru că sunt emoții dificil de transformat într-un mod constructiv. Toate patru implică stază, inacțiune sau distrugere necugetată.
Disprețul implică o superioritate iluzorie (bazată pe criterii iluzorii) și nu ajută în niciun fel constructiv persoana...perpetuează separare, opresiune și exploatare.
Invidia este o emoție a lipsei, a insecurității, a obsesiei sau a fanteziei de a avea ceva în mod imaginar – o eliminare automată de loosh în eter.
Ura este rareori o emoție care generează acțiune, este mai degrabă o emoție care fierbe încet, dinamică, care eliberează negativitate în mediul fizic și eteric, atrofiind sufletul. Când se acționează din cauza ei, ura conduce la distrugere destabilizantă.
Vinovăția este un producător masiv de loosh negativ. Este o încercare futilă a sufletului de a schimba trecutul. Așa cum am detaliat în „Synchronicity and Reality Manipulation”, emoțiile sunt purtătoarele undei pe care informația poate fi trimisă înapoi în trecutul timeline-ului curent pentru a altera timeline-ul curent. Aceasta este o interpretare liniară a felului în care sunt puse la punct sincronicitățile.
Când simte vinovăție, o persoană încearcă să schimbe o situație regretabilă din trecut prin această metodă...eșuează de cele mai multe ori pentru că dorința sa de schimbare se bazează pe percepții defectuoase (iluzii) și complică anumite echilibre karmice care presupun ca ea să fi acționat exact cum a făcut-o.
Așadar, emoția nu merge nicăieri altundeva decât direct în matrix. Cea mai potrivită modalitate de a gestiona vinovăția este eliberarea de ea prin descărcarea formei-gând, schimbarea percepției și apoi evitarea repetării greșelii care induce vinovăția pe viitor.
E o diferență între un psihopat fără vinovăție și p persoană liberă fără vinovăție; acțiunile unei persoane libere pornesc din percepții care s-au schimbat din cauza lecțiilor de viață, în timp ce acțiunile psihopatului pornesc din percepții care există așa cum sunt în ciuda lecțiilor de viață.
Energia emoțională negativă este loosh cu o frecvență vibrațională specific acordată în rezonanță cu entități negative și cu matrix. Pentru că este o frecvență de ordin secundar, este asociată calității de iluzie.
Spre exemplu, când cineva este enervat și ofensat, de multe ori această situație îi generează fantezii de răzbunare. Direcția atenției persoanei enervate este absorbită în trigger, care se află oriunde mai puțin aici și acum. Energia loosh este canalizată acolo unde se concentrează atenția conștientă, iar dacă cineva se concentrează pe a trimite furie către obiectul ofensei, atunci acolo va merge energia. Este cea mai comună metodă de colectare a energiei prin matrix: apasă un buton și deschide gura să se hrănească.
Ce factori creează răspunsuri mari față de triggeri? Așa cum am explicat, emoțiile reprimate sunt un factor. Un altul este deja menționata lipsă de înțelegere sau de prezență. Un suflet cu anumite lecții încă neînvățate tânjește să aibă acele experiențe care să îl învețe lecțiile respective.
Matrix oferă des acele oportunități de a învăța lecții la schimb pe loosh-ul negativ pe care îl culege. E cunoscut faptul că odată ce lecțiile învățate sunt numeroase, sufletul respectiv devine mai puțin responsiv la triggeri manipulatori, cu alte cuvinte starea emoțională internă e mai puțin dependentă de factori externi.
Încearcă să-ți amintești ceva ce te-a făcut să plângi când erai copil mic. Te-ar mai face să plângi dacă ți s-ar întâmpla acum? Dacă nu, ce s-a schimbat între timp? Percepțiile tale – nivelul tău de conștientizare a crescut de la vârsta fragedă până acum, iar un eveniment care ți-ar fi cauzat un tantrum la 3 ani, la 30 te-ar putea amuza. De fapt, orice lecție spirituală pe care ai învățat-o deja nu te va mai afecta la fel când ți se prezintă iar. Odată ce rezolvi o problemă la mate care-ți provoacă multă suferință, dacă o primești iar la test îți amintești algoritmul de rezolvare și scapi repede de ea.
Neînvățarea unei lecții și reprimarea unei emoții sunt situații similare pentru că ambele conduc la stagnarea creșterii Ființei. Conștientizarea și înțelegerea sunt necesare pentru a crește nivelul de Ființă al cuiva, iar în lipsa procesării conștiente a emoțiilor și a lecțiilor pe care le aduc, creșterea nu are loc. În cazul în care o lecție nu este încă învățată, nu apare un stimul de creștere și odată cu reprimarea emoțiilor creșterea este stinsă artificial. Ambele situații creează cerere și vulnerabilitate față de manipulării ulterioare din partea matrix, pentru a obține oportunități de învățare a lecțiilor.
În final, Sinele Superior dă voie matrix să acționeze cum o face, să creeze situații care să ofere sinelui inferior mult doritele lecții. Din nefericire, anumite ființe de rang secundar și polaritate negativă alături de matrix în sine sunt interesate să maximizeze extracția de loosh din fiecare individ țintă, nu să le fie profesori. Astfel, cu cât o persoană își învață lecțiile mai încet, cu atât va furniza mai multă energie în matrix. Acest fenomen de morcov-înaintea-măgarului poate fi evitat cu un simplu efort de a învăța rapid din fiecare experiență, dar mai ales de a învăța preventiv din lecțiile altora.
Este posibil așadar să înveți lecții fără costul unei experiențe negative, dacă acele lecții sunt recunoscute și asimilate dinainte. Acest proces reprezintă acumularea în mod ușor a cunoașterii și presupune ca învățăcelul să facă efortul să vadă adevărul obiectiv. Dacă acest efort e neglijat, experiența fizică va fi creată pentru a i se prezenta lecția în modul dificil. Astfel de experiențe se repetă în manifestări variate până când lecția e învățată. Odată ce e învățată, creșterea spirituală asociată previne apariția acelor experiențe care nu mai sunt necesare.
Prin acest mod, cunoașterea asigură protecție indirectă pentru că oprește nevoia propagată de a primi o experiență de învățare facilitată de matrix. Cu toate acestea, entitățile negative tot au liberul arbitru de a ataca pe cine vor, deci o aplicare directă a cunoașterii sub forma prevenției sau respingerii poate ajuta pe cineva să se apere de astfel de atacuri când apar.
Majoritatea suntem imperfecți și avem în continuare lecții de învățat, avem răni și emoții reprimate. Așadar, ne putem aștepta să fim testați prin oameni și situații cotidiene. Pentru că astfel de triggeri ne vin în viața doar pentru a învăța niște lecții, ideal ar fi să le învățăm pe cât de complet, eficient și ușor putem.
Deși este posibil să observi greșelile altora și să-ți însușești lecțiile lor pentru tine, pot apărea oricând situații în care ne sunt „apăsate butoanele” ca teste pentru experiențe pe care trebuie să le avem. Adevărul este că nivelul tău de conștiință poate fi insuficient pentru a rămâne neafectat de un trigger, nu ai învățat încă pe deplin lecția adusă de această experiență negativă, deci vei experimenta emoții negative.
Să încerci să oprești emoțiile negative conduce la reprimare, exact problema pe care o au multe persoane care se forțează să fie drăguțe și fericite în fiecare moment al zilei. Emoțiile reprimate ies la iveală ulterior, într-o manieră întortocheată și exacerbată, generează diverse probleme psihologice, ba chiar și de sănătate, dacă reprimarea e îndelungată și severă.
Soluția pentru o astfel de situație când e posibil să apară emoții negativ este să încetezi să le reprimi și să le transformi. Este primul pas, apoi al doilea reprezintă acționarea în conformitate cu cerințele situației.
Amintește-ți că natura negativă a emoțiilor este asociată iluziei, orice nu este aici și acum. Pe scurt, loosh-ul tău este eliminat din corp în loc să fie conservat. Amintește-ți și că energia ta se duce acolo unde ți se concentrează conștiința. Așadar, pentru a-ți transforma energia și a o conserva, trebuie să faci două lucruri: Adu-ți conștiința în prezent (aici și acum) pentru a o conserva și încearcă să obții o evaluare obiectivă imediată a situației, pentru a o transforma. Metoda aceasta este cunoscută în cercurile studenților lui Gurdjieff și Mouravieff, iar explicația oferită de mine a fost simplificată și adaptată pentru cititorul general.
Pentru a ilustra această metodă, hai să luăm în calcul situația în care cineva spune ceva care te ofensează și te enervează, fără a-ți cauza vre-o rană, cu excepția ego-ului tău. Această situație poate genera o furtună de energie emoțională negativă care, dacă nu ești atent, poate fi direcționată asupra persoanei respective dacă tu îți pierzi simțul sinelui și devii în loc o persoană înfuriată de cuvintele sale, ca hipnotizat.
În loc să te concentrezi pe trigger, atenția ta ar trebui să se axeze imediat pe starea ta internă din prezent, să îți simți prezența și energia emoțională din tine. În timp ce rămâi centrat în acest fel, simte-ți partea interioară care rămâne calmă, observatoare și înțelegătoare, apoi identifică-te cu ea – vezi situația în care ești ca ridicolă și amuzantă, încearcă să înțelegi adevărul din spate, motivul pentru care se întâmplă. Poate este vorba de o manipulare matrix și o lecție pentru tine.
Când e făcut corect, acest proces convertește loosh-ul negativ în loosh pozitiv conservat și funcționează ca un comutator al stării tale emoționale, de la furie la bucurie. Desigur, e mai ușor de zis decât de făcut, pentru că hormonii stresului fizic persistă după triggerul inițial, dar devine mai ușor cu fiecare practică. Cele mai importante concepte de aici sunt conștiența de sine și cunoașterea.
Prima (self-awareness) este cea care îți direcționează energia către tine, în loc să se piardă în afară. A doua (knowledge) este cea care te ajută să ai o înțelegere corectă a situației.
Spre exemplu, unii oameni pur și simplu nu se pot abține să fie nechibzuiți, așa cum un câine nu se abține să se pișe în locuri publice, dar e la fel de ridicol să te simți ofensat de vreuna dintre situații. Odată cu înțelegerea potrivită a unui trigger, sper că vei găsi motive să nu mai continui să-ți justifici un răspuns emoțional negativ. Fii sigur că dacă încă ții să răspunzi negativ, atunci lecția asociată situației nu e învățată.
O neînțelegere comună care generează ofense mari este dezvăluită de fraza „Dar eu nu aș putea niciodată să fac asta, cum a putut?!” – Ei bine, uneori EI nu sunt ca TINE. Ei funcționează diferit din cine știe ce motiv. Această frază implică presupunerea că tu le ești identic. Când vezi un câine că se ușurează în public ți-e clară diferența că e doar un animal, deci ofensa e mică sau inexistentă. Însă doar pentru că cineva arată a om nu înseamnă că funcționează psihologic sau metafizic în același fel cu tine.
Există un întreg segment al rasei umane care se comportă fundamental diferit de cealaltă parte, după cum poți aprofunda în articolul Spiritless Humans. Dacă citești articolul și materialele din celelalte link-uri din el vei salva multă energie altfel irosită pe supărări cauzate de diverși „apăsători de butoane” pentru că te va ajuta să înțelegi cine sunt și de ce se comportă cum o fac.
În cazurile în care totul eșuează și emoțiile negative nu pot fi transformate, ele trebuie eliberate – orice doar nu reprimate. O eliberare temporară de o emoție negativă neconvertită poate fi simplu ca un țipăt sau o lovitură cu pumnul în masă, dar și mai delicat ca scrisul, exercițiile fizice sau plânsul. Aceste situații sunt strict pentru cazurile când nu există un mod constructiv de a acționa asupra emoției respective – cu alte cuvinte, nu este și o problemă externă de rezolvat. Dacă altcineva îți încalcă liberul arbitru și simți un val de emoție care te îndeamnă să te aperi, atunci acea emoție e cel mai bine folosită pentru scopul de a te apăra.
Când cedezi în fața unui trigger emoțional trebuie să eliberezi emoția negativă pentru a o împiedica să se transforme în formă-gând interioară și apoi să înveți de la acel trigger și să înțelegi de ce te-a activat. Dacă ai reacționat pentru că s-a legat situația de o formă-gând interioară deja existentă, atunci ai găsit ceva la care să lucrezi. Dacă te-a activat din cauza unei lipse în percepție, atunci contemplează și învață-ți lecția ca să nu mai fie nevoie să o repeți.
Înțelegerea că triggeri emoționali apar și sunt introduși sincronic în mediul tău, uneori cu intenții malevolente, este suficientă cât să te pună în gardă. Trebuie să înțelegi că scopul acestui trigger este să genereze un răspuns emoțional exacerbat. Trebuie să previi speculațiile și să te concentrezi pe faptele incontestabile.
Ca să ilustrez o posibilitate, dacă o femeie se lăfăie în speculații, foarte curând va fi într-un meltdown emoțional gândindu-se că soțul ei o înșeală când adevărul e că parfumul de pe hainele sale provine de la o vânzătoare insistentă care dă cu spray trecătorii din mall, sperând să îi convingă să cumpere ceva.
Să te concentrezi pe fapte este esențial pentru a preveni intervenția matrix în destrămarea unei relații potențial pozitive. Așa cum am explicat anterior, doi oameni care refuză să fie deschiși și încrezători unul în celălalt, ajung să se izoleze perceptual. Fiecare persoană poate atunci să fie manipulată de propriile speculații deviante într-o antipatie falsă față de cealaltă persoană, cu finalitate în destrămarea relației.
Dacă ar fi să discute orice problemă care apare, ar descoperi că speculațiile lor sunt false. Iar dacă ar fi adevărate, atunci relația nu a fost pozitivă de la bun început și e bine să se încheie. Nu poți ști care variantă e adevărată dacă nu există încredere reciprocă și deschidere către aflarea adevărului situației.
Adevărul în sine este de neatins de către matix și operatorii ei care se scaldă în iluzii și minciuni. Atâta timp cât cineva rămâne impecabil când vine vorba de adevăr, adică evită și să se mintă singur sau pe alții (cu excepția unei situații care implică supraviețuirea), atunci cei care atacă o persoană impecabilă vor sfârși prinși în propriile ițe.
Poate părea că discuția merge spre punctul în care managementul emoțional presupune să devii lipsit de emoții și fără reacție în fața lumii. Total greșit. Scopul managementului emoțional, ca al oricărui demers ezoteric de altfel, este să decupleze starea internă a cuiva de comportamentul său extern. Cu alte cuvinte, scopul managementului emoțional este să îți facă percepțiile interioare, gândurile și mai ales emoțiile independente de experiențele și comportamentele exterioare. Unde e linia dintre intern și extern? Linia stă la separarea dintre adevăratul tu și orice altceva.
Pentru cei familiar cu învățăturile lui Gurdjieff este recongnoscibilă practica separării considerentelor interne de considerente externe (considering). Considerentele externe au de a face cu felul în care interacționezi fizic cu lumea, ce acțiuni întreprinzi, ce lucruri spui către oamenii din jur. Considerentele interne implică gândurile intimee, percepțiile și emoțiile. Cele două trebuie să fie independente unele de celelalte, pentru că asta e singura cale prin care să te eliberezi de matrix. Atâta vreme cât ele sunt legate, mintea ta poate fi controlată prin mediul înconjurător, iar mediul controlat prin matrix.
Așadar, în procesul de a face față unui atac, emoțiile tale nu trebuie să se coreleze cu seriozitatea situației. Cu alte cuvinte, nu trebuie să te stresezi extraordinar pentru a gestiona corect un partener în suferință. Ceea ce faci nu trebuie să reflecte ceea ce simți. Cu alte cuvinte, separarea simțirii de acțiuneeste un concept extrem de important când te confrunți cu o situație negativă. Asta nu înseamnă să-ți reprimi emoțiile sau să fi mort emoțional, ci înseamnă să fii responsabil emoțional și să-ți amplifici conștientizarea situației pentru un context clar.
Odată ce un trigger este neutralizat prin procesul imediat al conștientizării de sine și a înțelegerii, bătălia internă este câștigată. Bătălia externă începe apoi dacă este necesar. Nu fă greșeala aici să unești inseparabil emoția de acțiune – unii oameni au impresia că dacă te simți plăcut, trebuie să te porți plăcut. Presupunerea asta e ca un algoritm de computer în care bagi input „simte-te bine” și output „poartă-te bine”, lucru care nu conține nicio contemplare imediată a procesului de alegere. E doar un alt exemplu de cuplare totală și nepotrivită dintre stările interne și externe, lucru care poate conduce la un dezastru dacă ai de-a face cu un prădător care se bazează pe faptul că nu te vei apăra. Cuplarea implică o legătură cauzală fără loc de alegere, deci e ca o marionetă care-ți manevrează interiorul din exterior.
Când conceptele de considerente interne și externe sunt înțelese și făcute independente, atunci va apărea situația în care, intern, emoțiile negative sunt înlocuite de sentimente de încredere detașată și bucurie, iar extern acțiunile vor lua orice formă necesară neutralizării și devierii amenințării externe.
Victoria internă precede întotdeaunavictoria externă. Cealaltă variantă oferă de multe ori „hrană” către matrix sau contribuie agendei forțelor negative. Este mai ușor să faci greșeli și să fii victimă unor manipulări anterioare dacă începi prin a rezolva un conflict extern în timp ce interiorul tău fierbe de nervi. Odată cu emoțiile negative, gândirea e alterată. Emoțiile pozitive care vin odată cu triumful asupra emoțiilor negative apare din înțelegere, deci nu este nicidecum vorba de exces de încredere. În timp ce acțiunile sunt independente de sentimente, să ai sentimente negative poate uneori să afecteze acțiunile externe pentru că în acest stagiu al evoluției noastre cele două nu sunt complet independente.
Fii sigur de asta – emoțiile sunt vitale pentru că sunt combustibil. Te ajută să îndeplinești lucruri pe care sufletul tău până la acel punct în evoluția sa nu le-a putut face, așadar te ajută să crești. Așa cum am menționat anterior, scopul managementului emoțional nu este de aa deveni ne-emoțional sau neresponsiv, ci mai degrabă să îți aduci stările interne în independență de cele externe și să transformi emoțiile negative într-unele pozitive. Odată cu evoluția Ființei, emoțiile personale devin din ce în ce mai mult ale tale față de răspunsuri mecanice la stimuli externi.
Dacă o lecție a fost învățată, atunci nu sunt necesare emoții negative pentru a motiva pe cineva să acționeze, întrucât acțiunea decurge natural din înțelegere și ca o consecință a dezvoltării Ființei. Odată ce o lecție e învățată, se poate acționa asupra ei cu entuziasm și înțelegere.
Dacă un tigger care stârnește emoții negative apare pur și simplu, scopul procedeelor de managementului emoțional este să transforme negativitatea în pozitivitate, apoi să folosească noua stare pozitivă, însoțită de claritate mentală, pentru a alimenta dezvoltarea internă și externă, iar emoțiile pozitive sunt cea mai rapidă și eficientă cale de a obține asta.
Emoțiile sunt necesare ca să faci față unei probleme care se întâmplă. Ele nu sunt însă necesare atât de intens în cazurile în care problema nu a apărut încă și poate fi evitată. Să înveți din greșelile altora implică un nivel anume de empatie, suficient cât să creeze înțelegere.
Emoțiile sunt doar un mijloc către un scop când vorbim de dezvoltarea înțelegerii și Ființei cuiva. Să înveți alegând calea cea grea implică cea mai mare cheltuială de energie emoțională și este exact motivul pentru care matrix preferă această cale. Să ai grijă și să eviți greșeli prin creșterea nivelului de înțelegere – și evident prin nerepetarea unor greșeli anterioare – este cea mai puțin dureroasă cale de a ajunge la scop.
Așadar, calea ușoară e preferabilă, dar când nu se poate evita învățarea pe calea cea grea, atunci managementul emoțional poate face parcursul mai lin. Problema cu cei care aleg să fie fără emoții sau să le reprime în vreun fel este că deseori duc lipsă atât de Ființă, cât și de înțelegere care să le susțină acțiunile, deci rămân indivizi pasivi, vulnerabili ca niște miei.
Dacă emoțiile negative apar, ele arată că este necesară o creștere din partea ta, iar tehnicile de management emoțional pentru conștientizare de sine și înțelegere te ajută să accelerezi procesul de dezvoltare.
Ar trebui să fie clar că aceia care se află mai la începutul căii de învățare vor avea mai multe experiențe emoționale negative decât cei mai avansați. Nu e cazul să faci nicio judecată de valoare aici – fiecare este exact unde ar trebui să fie și e fără rost să invidiezi pe cineva pentru că e ilogic să îți judeci situația după standardele altuia (iarba mai verde în curtea vecinului).
Oamenii care pretind să fie mai avansați prin afișarea mai puținor emoții suferă de fapt de pasivitate, pentru că le lipsește Ființa și înțelegerea necesară pentru a le alimenta acțiunile, deci demonstrează în aparență și o lipsă de voință. Este ok să simți emoții negative, pentru că sunt primul semn de alertă că ți se prezintă oportunitatea de a învăța ceva, te pot ajuta să îți dezvolți înțelegerea și să alimentezi acțiunile, atâta timp cât practici conștientizarea de sine și încerci să vezi adevărul obiectiv din situație.
Vreau să accentuez că orice emoție care se bazează pe adevăr și este aplicată constructiv pentru a schimba sau altera ceva din realitatea fizică este o emoție pozitivă care ajută pe oricine mai puțin pe matrix și pe ființele negative. Orice emoție aplicată în fantezie, speculații false și pentru pofta ego-ului este negativă, pentru că se bazează pe o iluzie și devine hrană pentru matrix și combustibil pentru agenda ei.
Am discutat în paragrafele anterioare desppre situațiile când un trigger este extern, poate inserat de matrix, poate apărut pur accidental. Dar, după cum subliniază și Gurdjieff, reveriile diurne sunt o pierdere mare de energie emoțională. Asta nu înseamnă că visatul cu ochii deschiși trebuie suprimat, dar măcar încearcă să eviți scenariile negative de răzbunare, ură, poftă trupească sau frică.
Aproape la fel de distructiv ca speculațiile false sunt și melodramele închipuite care te stresează pornind de la niște situații ipotetice despre care mintea începe să rumege fără oprire. Aceste momente sunt cufundări conștiente în emoții negative care, la fel ca fenomenul obsesiei, nu servesc la nimic și nu ajută în creșterea înțelegerii. Să-ți potolești discursul negativ interior și fanteziile inutile este un exercițiu practic pe care îți recomand să îl începi imediat.
În final, pentru a mă asigura că ideea de management emoțional nu este înțeleasă greșit sau manevrată în dezinformare, subliniez să fie clar că managementul emoțional nu are nimic de-a face cu ce se spune în unele articole New Age care ridică în slăvi definiția New Age a „pozitivității”, care mai degrabă ar fi sinonimă cu complezență, supunere, moliciune și pasivitate. Conform paradigmei de „îți creezi propria realitate”, prin a nu simți emoții negative sau prin a nu conștientiza existența părților negativem realitatea ta ar fi nulă de negativitate și plină de siguranță și abundență.
Principiul de bazză al conștiinței și emoțieii care influențează realitatea este adevărat, dar o face într-un mod imperfect și schimbă doar probabilitatea ca un tip particular de eveniment (pozitiv sau negativ) să apară în viața ta. Nu elimină posibilitatea ca un eveniment de oricare polaritate să aibă loc. Cele mai mari greșeli ale acestei gândiri New Age sunt 1) neglijarea pregătirii fizice și 2)reprimarea emoțiilor negative.
Pentru că procesul de creație al realității este imperfect pentru majoritatea oamenilor, mai devreme sau mai târziu apare un eveniment negativ. Dacă un adept New Age trăiește cu iluzia că nimic rău nu i se va întâmpla vreodatp pentru că astfel i-ar fi încălcat liberul arbitru, atunci el va neglija pregătirea pentru ziua în caare va întâlni un astfel de eveniment. Și asta o să-l coste.
Mai mult, să fii strict „pozitiv” fără nicio schimbare în percepții sau fără o definiție corectă a conceptului de „pozitiv” este pentru un adept New Age o cale ignorantă de a acumula rezerve mari de forme-gând interioare (emoții reprimate). La un moment dat va exploda cumva și va regreta.
Iluzia „Dragoste și Lumină” este doar o altă parte a agendei lumii Întunecate, pentru că partea întunecată nu preferă binele sau răul, ci mai degrabă un dezechilibru între ele. Ceea ce este reprimat devine pervertit.
Așadar, deși acest articol pare pe alocuri să sublinieze abținerea de la o gândire negativă, ai grijă să înțelegi importanța pregătirii și dezvoltării percepției. Abstinența nu vine din reprimare, ci din transformarea emoțiilor negative în pozitive. Acest lucru este posibil pentru că loosh-ul este o cantitate de energie a cărei frecvență vibrațională poate fi schimbată.
Pregătirea fizică, a manifestării acțiunilor externe, rezultă din planificarea activității mentale care servește realitatea în locul fanteziei. Dezvoltarea în cunoaștere și Ființă crează o schimbare a percepției, element cheie al managementului emoțiilor pentru a nu le reprima și pentru a nu mai fi declanșate inutil pe viitor.
Concluzie
Cel mai important, păstrează-ți inima ușoară către viață și caută să-ți crești nivelul de conștientizare prin învățarea lecțiilor pe calea mai ușoară. Adu-ți aminte că situațiile negative nu trebuie însoțite obligatoriu de emoții negative dacă percepțiile tale sunt corecte, iar o relație de încredere între doi sau mai mulți indivizi coliniari formează o rețea puternică, greu de corupt de către matrix.